Speranțele noastre sunt aripi de îngeri,
Un zbor diafan în valea de plângeri,
Oricâte dureri am avea pe cărare,
Cu Domnul, urcuşul mai lin ni se pare!
Odată căzuți din a cerului slavă,
Am fost osândiți și pedeapsa e gravă,
De nu ne întoarcem cu toții la Tata,
Vom plânge cu-amar, se apropie răsplata!
Căci toți am pășit pe cărări rătăcite,
Adesea căzuți sub poveri și ispite,
În beznă, durere, căutam o lumină
Ce nu o zăream pe cărarea străină!
Și azi mai coboară din slava cerească,
O rază divină ce vrea să sfințească
Pe fiece om ce își plânge trădarea
Și-acolo, la cruce, primi-va iertarea!
Speranțele noastre sunt aripi de îngeri,
Un zbor diafan în valea de plângeri,
Oricâte dureri am avea pe cărare,
Cu Domnul, urcuşul mai lin ni se pare!
Odată căzuți din a cerului slavă,
Am fost osândiți și pedeapsa e gravă,
De nu ne întoarcem cu toții la Tata,
Vom plânge cu-amar, se apropie răsplata!
Nimeni nu poate cunoaște Mărirea,
Decât prin Mesia, El dă mântuirea!
Cristos e-Adevărul, e Apă, e Pâine,
Ascultă chemarea acum și nu mâine,
Căci viața e scurtă și mare-i risipa!
Când firul clepsidrei își leapădă clipa,
Să fii pregătit! Tu doar viu poți alege,
Spre ce destinație eternă vei merge!
23/01/2024, Barcelona- Lucica Boltasu